10 ani...:)

Aseara am adormit la 2 si am dormit ca naibii. Mi se cam intampla de cateva zile, aproape o saptamana :) Dar macar o parte din timpul petrecut cu ochii in tavan l-am folosit in mod util: ce scriu eu maine pe blog? Voiam de saptamana trecuta sa postez o discutie de pe mess cu un tip care m-a calcat pe nervi. Dar pana la urma pot sa spun doar ca a incercat si el si din discutiile ulterioare a reusit sa imi atraga atentia intr-un mod dragut: e un incapatanat pasionat de jocuri de replici, pacat ca sunt eu prea obosita pentru ele. Tot nu stiu de unde are idul meu, nu ca ar fi atat de greu sa il ia cineva de pe forumul scolii de dans sau sa il ghiceasca, doooh, doar blogul e thesmileydreamer. Oare care o fi idul? Si nici de-a naibii nu il scot de pe net! Asa mai agat si eu baieti, mai rad, mai agat si fete, mai discut de dansuri..:)

Anyways, cel mai important eveniment de saptamana asta va avea loc duminica, ora 15.00 la scoala mea generala. Fosta, ca teoretic am terminat si facultatea:P Respectiv anul acesta se fac 10 anisori de cand am terminat generala si o colega inspirata s-a gandit cu mic, cu mare sa ne adune. Am auzit ca vine si Robert, Robert care era la un moment dat Don Juanul clasei si evident tipul de care mi-a placut mie intr-a 8-a. De fapt, intr-a 8-a mi-a placut de 2 tipi:)) Haideti sa o luam cu inceputul.

Clasa a 5-a si a 6-a, iubirea vietii mele de atunci Lungu Ionut Alexandru (clar ca acum ma gandesc la prostii:))) , evident pe atunci mi se parea a fi un super dragut. Saten, ochi albastri si acum am imaginea lui foarte clara in mintea mea, asa cum il vedeam eu. Mai am o imagine cu el, cea din fotografiile din generala peste care m-am uitat in liceu. Am murit de ras: Alexandru purta  niste ochelari mari si era un copil la fel ca si mine si totusi tot dragut mi s-a parut.  Clar, Alexandru era foarte bun la matematica, era apreciat de proful meu, un geniu in ale matematicii, si Alexandru era ca si mine, un TOCILAR. Hei, aveti ceva impotriva? Era un timid si de la el am invatat privirile furise si cat de importante sunt intr-o relatie :))) Doi ani m-a tinut iubirea asta. In clasa a 7a am involuat.

Atunci m-am "indragostit" de Gabi, un tip mai smecheras asa. Nici nu imi pasa de el pana la ziua unei prietene bune de atunci- Mihaela. A fost prima oara cand m-a observat cavalerul meu negru. Si iar as fi trecut pe langa el daca mama care ma ducea atunci la ziua colegei nu mi-ar fi dat un ghiont si nu mi-ar fi zis: ce priviri ti-a aruncat Gabi! Evident eu trecusem ca o mica indiferenta pe langa el si nici macar nu am facut-o intentionat! Offff deci pentru iubirea asta tre sa dau vina pe mama.. daca nu imi zicea ea, eu nici nu aveam treaba cu el:) 

In clasa a 7-a am aflat de ce fetele se duc tot timpul la toaleta in fiecare pauza. Noi eram la etajul 2, toaleta la etajul 1, tot acolo unde erau cei din clasa a 8-a. Cate ture nu am tras eu pana la toaleta, cate zambete pe furis. Si partea marfa e ca si acum imi amintesc cum intr-o pauza am trecut pe langa el, evident patrunzandu-l cu o privire profunda, el a vrut sa ma ia de umeri si colegele mele l-au dat la o parte, zicand: Lasa-ne prietena in pace! Cata bataie imi venea sa le dau! Offffff.. cine stie cum s-ar fi schimbat viata mea:))))))

Clasa a 8-a apartine lui Robert, teoretic don juanul clasei. Practic era doar un tip care stia cum sa se fofileze pe langa o fata. Ce expresie mi-am ales si eu! Stia cum sa faca fetele sa se simta bine. Tocmai de aceea toate zambeau cand venea sa le ia in brate, mai ziceau cate un "nu" la inceput.. dar dupa aia abia asteptau sa se stinga lumina la orele de seara si sa fie o mica "orgie" inainte de venirea profei. Evident, eu am fost cea care spunea  mereu "NU". Mi-amintesc si acum o faza: Anca -o tipa desteptuta dar cam cu nasul pe sus, nu prea frumusica, statea in bratele lui Robert in pauza. Robert vine la mine. Eu il refuz. Replica spusa de Anca mi-a marcat intreaga existenta: Lasa-l sa te iubeasca si pe tine! :))) Indignata, din usa clasei i-am tras o privire sugestiva si am zis clar si raspicat ca nu am nevoie de iubirea lui.:))  Ce-i al meu e pus deoparte si niciodata nu accept sa fiu pe locul 2.  asta am gandit, ca de zis am zis doar ca nu ma intereseaza iubirea lui:P 

Am fost o tocilara notorie in generala si asa am ramas si in liceu. Dar, spre bucuria mea, in liceu nu era ciudat daca invatai. Toti invatau pe rupte dar pe de alta parte erau si copii de bani gata. Dar liceul va fi in alta postare. In clasa a 8a deja ma ingrijoram, eram prea cuminte, aproape toate fetele aveau deja prieten, eu nu. Si stati linistiti, primul prieten a venit mai tarziu, prin clasa a 10-a:) In generala, eram preocupata sa explic ce inseamna de fapt sa fii tocilar si anume sa inveti pe de rost ca papagalul. Mai tarziu abia am apucat sa dovedesc altora ce gandire logica imi formasem (dupa ceva ajutor prin clasa a 8a) si cum puteam sa invat o lectie in maxim 10 min pentru ca aveam un sistem logic de invatare. 

La sfarsitul clasei a 8-a am avut banchet. Atunci i-am dat pe spate. Aveam o rochie draguta, scurta, sandalutze albe cu toc, eram fardata si parul era prins. Eram total opusa fatza de fata simpla, cuminte, care venea mai tot timpul in pantaloni la scoala. Bine, nu am sa mint, am fost si eu prinsa de moda Andre si m-am dus la scoala cu o fusta scurta (pe care o am si acum, dar asta ar insemna ca imi arat fundul chiar asa tuturor:P) si bocancii aia de te inaltau cu 10 centimetri. Oi fi fost eu tocilara, dar ma placea Robert, ce puteam sa fac! Si aveam picioare frumoase de pe atunci!

Asa sa revenim la banchet. Eram buna, da' buna rau de tot! Am intrat in cabinetul de geografie la diriga unde Robert aranja ceva. A intors capul, m-a vazut, se intoarce la treaba, mai intoarce o data capul si intreaba cu cea mai mirata expresie: Petruta?! Am zambit frumos (nestiind pe atunci ce comoara o sa devina zambetul meu:P) si i-am zis: Da, Robert. S-a intamplat ceva? Lol.. tonul de naiva functioneaza :)) asa.. eram toata numai un zambet si el era stupefiat. Si eu, la banchetul ala, am fost tareeeeeeeeeee fericita:))

Abia astept sa imi revad colegii.. sa vad care, cum mai e.. mai ales ca m-am mai intalnit cu cativa..:)  Sa vad in ce bunaciuni s-au transformat... Ooops.. iar am gandit cu voce tare:) am ramas aceeasi tocilara, si sa fiu eu a naibii de nu sunt mandra de asta. Pentru ca sunt o tocilara verrrry hot:)) Nu mai sunt chiar la fel de a dracului dar cu siguranta sunt mai alunecoasa:) Si foarte directa, poate prea directa? Hmmmm...Vine si Robert.. si am curajul ca intr-o gluma, combinata cu 3 zambete a la Petruta, sa ii marturisesc iubirea mea pentru el dintr-a 8a.. si lui Ionut i-am marturisi..si ar mai fi cativa :))

Ca sa nu mai zic ca vineri ma voi pirueta, imi voi etala picioarele, voi misca soldurile pe ritmuri fierbinti la un party Let's Dance. Party timeeeeeeeeeeeeeee!:)  Barfe de la reuniune, saptamana viitoare:P Melodia nu are legatura cu blogul.. ci cu mine.. nu o sa intelegeti.. nu va chinuiti:) Dar notati tenta de vesnic optimism!

Listen,
To the song here in my heart
A melody I've start
But can't complete

Listen, to the sound from deep within
It's only beginning
To find release

Oh,
the time has come
for my dreams to be heard.