Cum sa iti gasesti un job pe timp de criza

As avea eu chef azi de un blog filozofic. Azi, sticla de Cola nu mai e de ajuns. Am o stare.. ciudata.. nici de bine, nici de rau, dar mai ales nu de bine. O fi vremea de afara? Nevoia de o schimbare? Asta din urma suna mai bine.  Dar starile mele sunt starile mele, realitatea e cea care ne omoara. Asa ca pe lista topicurilor mele (am si o lista) se afla si partea cu gasirea unui job. Cunosc mai multe persoane care sunt in cautarea unui loc de munca. Au fost cazuri in care am simtit stresul din glas: Petruta, e criza! Dar haideti sa o luam pe rand.

In luna decembrie, subliniez decembrie a anului trecut, floarea de mine s-a decis sa isi schimbe jobul. De fapt, asta era in plan de mai multa vreme, sa zicem doar ca nu mi-au permis conditiile. Primul lucru pe care l-am auzit si nu de la una, ci de la mai multe persoane a fost: "Petruta, esti nebuna! E criza, e final de an, unde te apuci tu sa iti schimbi locul de munca?" In data de 26 ianuarie oficial am terminat jobul in mass-media si m-am mutat pe fonduri europene. Gandul imi ramane in continuare tot la mass-media:)) Pe principiul: "daca eu pot, atunci poate oricine", am zis sa va impartasesc din experienta mea intrucat am trecut deja prin istovitoarea etapa a realizarii unui plan de lupta.

1. Ce vrei sa faci in continuare? Va pare ca si cum as fi dat cu copy paste de pe bestjobs/ejobs? Stiu ei ce stiu. E o intrebare foarte buna. Ar trebui sa stiti foarte clar ce vreti sa faceti si pe cati bani (in limita realitatii). Am fost criticata pentru ca aplicam pe joburile pe care chiar mi le doream si mi s-a sugerat urmatoarea strategie: aplica la toate joburile, ca nebuna, ca ei te suna si dupa aia vezi si tu ce salariu obtii. Din ce am observat, aceasta este strategia de baza. Dar eu cum mie imi place sa fiu speciala, nu am mers pe ideea asta oricat de putin roza ar fi fost situatia. Sfatul meu ar fi sa stiti clar pe ce domenii sa aplicati! NU aplicati ca nebunii la toate joburile. Credeti ca cei de la HR au timp sa citeasca toate CVurile? I don't think so. Dar sfaturile despre aplicare vor veni mai incolo. Deci stiti domeniile care va plac si pentru care aveti niste cunostinte/abilitati? Super. Next.

2. Revizuiti CV-ul. V-a luat durerea de cap? De acum doi ani nu ati mai aruncat niciun ochi pe el.. las ca stiu eu. Adaugati activitatile recente cu detalii specifice dar si relevante! Cand mi-am periat CVul, al meu era deja la zi, am avut grija sa il adaptez domeniilor la care aplicam. Am facut multe lucruri la viata mea si nu era ok sa le includ pe toate. Ideea "Cu cat e mai mare, cu atat e mai bine" nu se aplica la CVuri. Poate o sa plangeti ca aveti un CV de patru pagini. Felicitari dar e prea mult. Mentionati activitatile importante! Si trei pagini e cam multicel, dar eu la asta m-am rezumat, de fapt vreo 2 pagini si jumatate. CVul frumos cu activitatile relevante, realizari si frumos paginat: nu cu floricele si fundite, eu prefer formatul european.

3. Eu unde aplic? Asta sa fie problema! Bestjobs, ejobs, setati-va filtrul de joburi in functie de preferinte si veti primi alerta pe mail. Aplicati imediat dar sfatul meu ar fi, acolo unde este mentionata compania sa aplicati direct la ei. Asta inseamna ca dati un gooooooogle, gasiti site-ul si orice companie care se respecta are o sectiune de Cariere. Aplicati acolo sau pe mail trimitand ceea ce urasc toti candidatii si anume o scrisoare de intentie. Cum sa o scrieti pe asta? Am un singur sfat: FARA COPY PASTE. Nu e asa de greu. Din moment ce aveti o prima versiune, va va fi usor sa o modificati in functie de jobul la care aplicati. 

In afara de site-urile de recrutare, puteti aplica direct la marile companii. Trimiteti un CV, va intra in baza de date, nu se stie niciodata de unde sare iepurele. Si nu uitati de o alta resursa foarte importanta: prietenii, cunostintele, rudele, oricine cu care nu v-ati certat! Nu incurajez spamul si poate stiu eu sa scriu mailuri dragute dar pe mine nu m-a injurat nimeni cand am trimis mail cu mesajul: atentie, nu e spam! caut job! Si mi-au sarit un ajutor vreo 5 persoane. Ele pot da CV-ul mai departe si atat. De acolo va descurcati singuri.

4. Ultimul si cel mai important pas este: NU VA PIERDETI SPERANTA! Stiu si eu varianta cu criza, stiu si eu ca se dau oameni afara, stiu si eu ca nu sunt locuri de munca pentru toata lumea! Dar exista un loc de munca pentru tine! Zilele trecute cand eram intr-un moment de, sa zicem, ceva pete negre peste pete roz,  my fortune cookie de pe Facebook mi-a zis: Believe in yourself and the others will too. Sa nu radeti, ca rad eu prima :). Nu ma bazez pe sfaturi de pe Facebook, eu ma amuz cu ele dar mare adevar e aici! Atata timp cat stii ce vrei si esti hotarat, poti reusi! Doamne, cate clisee! Dar eu chiar cred in ele. Companiile te suna daca esti bine pregatit, daca stii sa iti motivezi alegerea in scrisoarea de intentie! Telefonul e un pas! Interviurile sunt mai grele acum (apropo, puneti mana si faceti niste teste psihometrice online, dati google, o sa va lamuriti de ce va sacai) dar ce aveti de pierdut. Mergeti la interviu and knock them down!

De aici,

Numai zambete

PS: Tineti-mi pumnii azi:D 

To love or... not to love.... your job?

Nu e nicio dilema. Eu stiu sigur ce vreau.. dar am starnit o mini discutie pe facebook cand am adresat urmatoarea intrebare: Dream job, dream job, where are you? Si am primit si un citat pe masura: Jobs are made to make money. not to love them. You love what you find at home in the evening. In mine s-a revoltat atunci tot ceea ce inseamna om al muncii.

 Tin minte ca tocmai terminasem facultatea si am avut bafta ca primul job sa ma caute pe mine, nu eu pe el. Stiam doar 2 lucruri si jumatate: ca trebuie sa imi placa ceea ce fac, ca echipa cu care lucrez conteaza foarte mult si ca voiam un salariu de inceput de 12 milioane. Am obtinut tot! Eram un om care se afla la primul job full time. Lucrasem pe proiecte, am fost si voluntara vreo 2 ani, incercasem multe lucruri si eram ca un copil mic in fata unei cutii in care se afla un cadou: sa vad si eu ce inseamna sa ai un job full time. In 15 iunie voi face 3 anisori de cand oficial sunt om al muncii iar pretentiile mele vizavi de locul de munca au ramas la fel (mai putin salariul:P). Trebuia sa ma maturizez, nu? Dar eu sper ca si la 60 de ani (cand voi lucra, nu prea ma bate gandul sa ies la pensie vreodata) sa am aceleasi criterii. 

Ce-am facut eu la viata mea? Pai sa vedem, studenta la ASE fiind, m-am apucat sa scriu articole pe teme legate de medicina naturista. De unde si pana unde? Pai am facut un liceu bilingv pe engleza- am mancat jurnalism si creative writing pe paine. Si acum dupa 5 ani tot mai scriu articole pentru aceeasi revista. Pentru ca imi place. In anul 1 cautam colaborari ca sa mai castig un ban. Nu m-a angajat nimeni ca profesoara de engleza- nu aveau incredere ca ma pot impune in fata adultilor. Cum sa ii convingi pe angajatori ca tu dai meditatii de la 18 ani si ca ai avut numai adulti ca elevi? Nu m-au crezut. Au trecut 8 ani de cand dau meditatii la engleza. Mi-am facut si blog, cu manuţele mele (www.englezapentrutoti.wordpress.com) si merge. Si iubesc tot ce fac la meditatii.

Am tinut si contabilitatea la o firma. Mi-a placut ideea de organizare si responsabilitatea pe care o aveam, mai putin partea de stat cu orele cu nasul in cifre. Omoara neuronul creativ. Am tinut si traininguri in cadrul unor proiecte europene, am alergat dupa directori de liceu sa ne lase o clasa si sa ne promovam trainingul.. Am organizat echipe si am pregatit materiale. Si am iubit tot ce am facut. Am lucrat in televiziune si ma mandresc cu faptul ca mi s-a cerut sa produc un cartof, iar eu am venit cu un sac intreg. Am tinut emisiuni singurica, am reusit sa ii fac sa zambeasca si pe cei mai ironici si pe cei mai tristi si dupa ce am plecat mi-au scris persoane de care habar nu aveam ca le pare tare rau ca nu mai sunt emisiunile cu mine. Iar eu am iubit tot ceea ce am facut in televiziune.

De aceea, nu pot sa ii inteleg pe cei care se duc la munca cu sentimentul ca se duc la inchisoare, pe cei care vad locul de munca doar ca un mijloc de a castiga banii pentru a achita intretinerea la care te fura oricum administratorul, internetul pentru ca seara sa iti mai verifici mailul  si rata la masina ca macar atata lucru ai inteles si tu de pe urma muncii tale. Recunosc ca nu intotdeauna faci ceea ce iti place, recunosc ca uneori seful te poate calca pe nervi, recunosc ca uneori sunt colegi care nu te simpatizeaza foarte tare si poate ca domnisoarele stiu mai bine ce inseamna invidiile de birou, stiu ca uneori stai peste program dupa ce ai mai stat in ultimele 2 zile cate 12 ore la birou. 

Dar sa te duci zi de zi la un job pe care il urasti... pentru mine asta e crima! O data pe luna zambesti cand te uiti pe card si asta e singura ta fericire! Poate sunt eu facuta pe dos, poate la fabrica de copii, mi-au gresit mie setarile:)) Dar ma bucur ca le-au gresit. Pentru ca in continuare, pentru mine, locul de munca inseamna sa fac ceva ce imi place, sa am colegi cu care sa pot schimba macar o gluma iar in cazul cel mai bun sa iesim la un gratar intr-o sambata si sa ii iau la dansuri intr-o seara, sa primesc din cand in cand o palma pe umar cand fac ceva bine iar eu promit ca voi da tot ce am mai bun! In alti parametri n-as zice ca nu stiu sa functionez dar sunt ca o lumanare pusa intr-o incapere in care e curent. La un moment dat, ma sting... Si credeti-ma pe cuvant ca vorbesc din experienta.. din nefericire.

Asa ca, frumos si poate mai putin politicos, o sa spun clar ca nu dau 2 parale pe citatul de mai sus. Puteti sa imi dati 10.000 euro ca sa tin contabilitatea la o firma, sa fiu traducator, sa ma ocup de tot ceea ce inseamna parte administrativa la o firma. Le-am pus pe astea pentru ca ma pricep si o sa le fac foarte bine.. dar dupa 3 luni o sa dispara sclipirea din ochi. Sau puteti sa imi dati mai putin:P si sa ma lasati pe parte de comunicare/PR  si o sa dau si sufletul din mine. De aia am iubit sa tin traininguri si sa ma ocup de organizare, de aia iubesc sa predau, in esenta de aia sunt buna la comunicare.  Pentru ca iubesc ceea ce fac. Si asta conteaza cel mai mult si asta vreau sa fac ASAP. Si pentru ca suna mai bine in engleza, voi incheia apoteotic: And that keeps me going from one day to another..

De aici numai zambete,

Si o melodie cu dedicatie pentru my dream job: