joi, 2 decembrie 2010

Nu va luati HP!

In urma cu vreo 2 anisori, ma laudam cu achizitia mea minunataaa, laptopul meu de vis. Au trecut 2 ani si vreo cateva luni.. si mult prea multe peripetii ca sa nu va avertizez.

Dragii mei, scumpele mele, sa nu va cumparati laptop HP! Nici un vecii vecilor, nici..hai sa nu zic ca daca ar fi ultimul laptop de pe planeta, sa nu il cumparati ca nu are sens sa fiu chiar atat de drastica.

Am partea mea de vina. Cercetarea mea a fost superficiala, la fel ca si gandirea- vreau laptop de firma, tocmai pe ideea ca dadeam niste bani seriosi.. si macar sa iau ceva bun. ACER, ASUS sunt nemaipomenite! Trust me! N-am vrut Dell pentru ca nu imi place aspectul lor si Toshiba.. welllll... o prietena avea Toshiba prin facultate si a avut ceva probleme. Asta e, cand esti prost nu te doare!

La 11 luni de la achizitie, i-a crapat placa de baza. Nu din vina mea! Nu va luati de mine, ca nu e cazul. Folosit frumos, avut grija de el ca de ultimul bibelou de pe planeta. S-a reparat in garantie. Placa de baza HP a fost inlocuita cu o alta placa de baza HP. 11 luni si 3 saptamani. Crapa placa de baza. Da, cea care tocmai fusese inlocuita. In service din nou. Inlocuita placa. 300 de cruci sa nu mai moara ca.. deh, adios garantie!


(Super melodia, nu? Dedicatie pentru HP.. care m-a dezamagit:)))


M-am dus (mai mult impinsa de la spate:P) la Oficiul pentru Protectia Consumatorilor. Doamna de acolo, foarte amabila de altfel mi-a preluat plangerea dar m-a lovit si cu bata realitatii: n-aveam nicio sansa si permiteti-mi sa citez: Cei de la HP sunt cei mai a dracului cand vine vorba de garantie! Si daca are o zgarietura pe capac, spuneti adio oricarei pretentii! Toti ceilalti producatori sunt umani, unii sunt chiar super buni.. dar HP e foarte riguros (incerc si eu o varianta mai prietenoasa :P)

Vara asta a inceput sa imi moara bateria, de la 1 ora si un pic a ajuns la asa-zis 45 de min (adica 10). Acum nu mi se mai incarca deloc. Din vara, laptopul meu e ca o dacie 1310: vrea, vrea dar nu poate. Procesor in 100%  si acum mi-e frica sa il deochi pentru ca azi a mers exemplar :)) Shhhh my baby, just work!

Dati un google si veti intelege despre ce vorbesc. Nu sunt singura cu probleme asa ca din adancul suferintei mele... va recomand cu caldura sa nu va luati vreodata un HP! Il iubesc pe al meu tocmai pentru ca e achizitie proprie, ales cu manutzele mele si mai am de platit la el..(laptopul e super pentru mine, numai sa mearga..:)))

De aici numai zambete (azi HP-ul meu a mers cu viteza luminii.. miracles do happen:) )

luni, 26 iulie 2010

Teapa Cosmote

Reteta: se ia un abonat mai naiv care intarzie cateva zile cu plata abonamentului, adica eu:) Se ia un om din call center-ul Cosmote pentru a sacai abonatul. Promisiune de plata pe 26, toata conversatia se termina cu zambete de ambele parti.

Vine 26, vine si primul telefon si o alta promisiune de plata in 30 min (mai greu sa pleci de la munci sa platesti facturi:P). Se face plata, toata lumea fericita, telefonul merge (pe ambele picioare:))). Totul confirmat. Ma suna asa zis-ul nene de la Cosmote desi plata fusese confirmata in sistem. Treaca de la mine.. Dau detalii in legatura cu chitanta, imi cere ultimele 6 cifre de la CNP. Prima suspiciune. A doua imi cere sa tastez nu stiu ce cod. Intreb si eu ca omul prost: Da' de ce? Raspuns: Pentru verificare! Si the one and only final answer: Da' eu nu vreau verificare! Cred ca am primit o injuratura pentru una din rudele mele dar cum pe cele mai indepartate nu le cunosc, nu se va supara nimeni.

Zilele trecute primisem SMS de la Cosmote sa nu bag niciun cod de verificare. Problema asta la ei exista de anul trecut cand am stat de vorba vreo 10 minute cu un "reprezentant", am bagat un cod (prost trebuie sa fii o data in viata), nu a mers, l-am mai introdus de vreo 5 ori in 7 variante pana a aparut un mesaj de reincarcare cu 20 de euro, cred ca "reprezentantul" nu a fost multumit, voia mai mult, ca m-a rugat sa mai scriu o data si i-am trantit telefonul in nas. Partea proasta este ca respectivii au inside information de la Cosmote asa ca le urez mai multa atentie la scurgerile de informatii:) Cu rugamintea de rigoare pentru abonati: haideti sa nu reincarcam cartelele altora:)

luni, 19 iulie 2010

Femeile simt altfel...

I have a confession to make.... Am inceput blogul asta cand eram indragostita..Da, e 13:08.. imi ia minim o ora in general sa scriu o postare.. deci ma apuca seara pe la birou ca sa scriu ce am de scris. Pacat ca trebuie sa ma grabesc si sa imi adun gandurile. 

Asadar si prin urmare, spuneam ca am inceput blogul asta cand eram indragostita. Lucru care e foarte usor de observat daca cineva arunca un ochi peste primele 20 de postari. De ceva vreme, poate prea multa, nu mai sunt in starea aia de euforie. Lucru care iarasi se observa daca cineva arunca un ochi peste ultimele 5 postari. Nu prea am mai scris, problema in cazul asta fiind alta. 

Ma uitam ca un consumator tembel miercuri la stirile cu moartea Madalinei Manole si nici prin gand nu imi trece sa abordez acest subiect. Dar ii ascultam povestea vietii ei.. si m-a lovit un gand. Am criticat mult femeile si o sa le critic in continuare. Am ceva de spus si despre barbati dar.. mai incolo. Femeile au uitat sa fie.. femei dar cele care inca mai sunt o sa stie fix la ce ma refer. Femeile simt altfel...si deseori asta e de rau. Pentru noi.

Am ascultat pentru a doua oara melodia "Suflet gol" (ale carei versuri NU ii apartin Madalinei) si nu m-a luat nicio depresie.. dar mi s-a potrivit ca o manusa pentru un anumit moment al vietii mele. Poti sa fii desteapta, frumoasa, devreme acasa (sau nu), sa fi auzit toate povestile dezastruoase despre iubire, toate astea NU conteaza. Cand te indragostesti. M-a intrebat odata cineva cum e cand te indragostesti. Mai degraba ar trebui sa ma intrebe cineva cum e cand pierzi indragosteala!

Am spus ca femeile simt altfel.. pentru ca barbatii se ridica de la pamant mult mai bine decat noi. Sunt mai pragmatici. Pe cat de intens poate sa simta o femeie, pe atat de tare poate sa si cada. Si pe atat de tare nu ne putem ridica. Nu e o chestie de vointa. Habar nu am cand au fost scrise versurile la "Suflet gol" dar cred ca orice femeie care a fost indragostita s-a simtit pustiita dupa. Iti ramane un mare gol pe care nu stii cum sa il umpli. E ca si cum ti-ai pierde un picior si habar nu ai cum sa te descurci. Si pici, si pici si mai rau. Si fiecare zi e un efort, si fiecare trezire dimineata nu iti aduce un zambet pe buze ci un zambet amar. Ai vrea sa dormi si sa treaca toate. Bucuriile mici nu isi mai au rostul. Efectiv esti la pamant si nu te poti ridica. Si nici nu vrei. Repet: poti sa fii cea mai desteapta tipa de pe planeta asta, poti sa fi fost chiar tu cea care sa fi tinut predici prietenelor tale intotdeauna in privinta baietilor si relatiilor sentimentale, toate astea sunt date uitarii. Da, am ajuns la concluzia ca noi suntem cam proaste la capitolul asta:)) 


A trecut ceva vreme.. destula si golul nu mai e.. decat putin. Avantajul trecerii timpului este ca iti dai seama cat de multi neuroni erau plecati in vacanta cand te-ai indragostit si cat de fraiera ai fost dupa:)) Sa nu creada cineva ca te apuci sa il injuri pe respectivul si vai cat de naspa era el. Nope, no way, not even thinking about that! El nu era naspa.. ca doar nu te indragosteai de el. Dar au fost mici lucruri interpretate, unul a dat mai mult, altul mai putin sau deloc, unul a vrut mai mult, celalalt a fugit.. Life's a bitch and then you.. wake up:) Am incercat si varianta asa-zis masculina dupa o despartire: sa iti vezi de viata ta, distractie.. etc. Si a mers de minune dar nu fusesem indragostita . si ceva tot a ramas de bine sau de rau. Nu poti sa te zgarii ca la carte si sa nu ramana semn.

Poate ca cineva se asteapta sa spun ca imi pare rau ca m-am indragostit, ca am facut o greseala. Nope. Nu imi pare rau.. A fi indragostit e.. sublim! Si stiu si de ce.. si stiu si cum.. si stiu si unde am gresit. Dar nu imi pare rau ca am riscat. Imi pare rau doar ca pe cat de tare am simtit indragosteala, pe atat de tare m-am delasat. Si se putea mult mai rau. Eu sunt mic copil: fata de altele care stau in depresie ani de zile: )) Iar acum nu au ramas decat amintiri frumoase si un zambet putin amar, un mic gol si poate reticenta... de fapt sigur si reticenta. 

 Dar asta inseamna partial sa fii femeie. Sa simti intens. Sa simti altfel... si nu imi pare rau!

De aici,

Numai zambete

PS: E 14.23.. Me did it.. si fara graba:))



luni, 5 iulie 2010

Femeile, sexul si dilema

Ma bantuie multe ganduri zilele astea, dar pana la urma asta inseamna exercitiu pentru creier. Ceea ce totusi nu inteleg si tare as vrea sa pricep este urmatorul lucru: femeile acum au descoperit sexul?

Sa va explic dilema mea. 
1. Am fost acum prea multa vreme intr-un club. Eu cu pura intentie de a dansa, trebuia sa traga prietena mea de mine ca sa ma uit dupa baieti, nu de alta, dar ma cam lamurisem din prima. Fetele din club,  buuuuuuuuuune de tot. Imi cer scuze pentru exprimarea total nepotrivita pentru o domnisoara ca mine. Eu eram in blugi si intr-o bluza mai deosebita, ele in rochii business sau rochii de un semi-cocktail. Am asa o vaga banuiala ca la 00:30 nu prea mai au loc intalniri de business:)) La ora 3, procesul era aproape de final. Ce s-a intamplat intre timp? Baietii s-au mutat pe stanga unde erau mesele, fetele au ramas pe centru, dansand lasciv una cu cealalta (practica de care ma mai fac si eu vinovata din cand in cand :P). Baietii au observat. Fetele au dansat. Baietii au observat. Fetele au baut. Baietii au trecut la atac. Fetele au picat. Baietii au plecat cu portofelul intreg, stilatele domnisoare cu amintirea unei nopti de .. primavara. La 3 imperecherea era aproape de final. Vanatorii deja isi facusera alegerile in privinta caprioarelor. Caprioarele care se adapasera destul de la bar. Pentru fete, cinci bauturi erau gratis..:) Si pe lista erau minim vreo 6 cu alcool. Astfel, usor caprioara trecea intr-o stare de euforie alaturi de alte caprioare pentru ca la final sa se prabuseasca in bratele vanatorului care.. observase toata seara. M-am gandit eu mai spre dimineata ca respectivul club n-ar trebui sa poarte denumirea de The Gang , ci The Hunt. Suna asa mai.. periculos:)) Da bine, la fel de bine cum da si sa ne aranjam 2 ore, sa ne luam rochita de pret din dulap (una din multele de club), sa ne parfumam cu un Lancome sau Chanel, pentru ca vanatoarea a inceput. Dar e la fel de ieftina ca si vinerea trecuta.


2. Asistentele dezbracate de pe la TV: "Eu nu vreau sa fiu perceputa ca o simpla asistenta". "Nu vreau sa fiu vazuta ca o blonda". "Nu vreau sa isi aminteasca lumea de mine numai pentru ca am aparut in Plai cu Boi". Femeile in general: "Barbatii sunt niste porci, ne fluiera pe strada, nesimtitii, ce apropo-uri au.. si aseara in bar, porcul ala m-a intrebat daca nu ma duc cu el acasa." De ce ne vad barbatii ca pe niste obiecte sexuale?"Pentru ca suntem. Sau pentru ca asa ne comportam. Fustele minuscule, decolteul generos, pantalonii extrem de mulati - ce mesaj transmitem? Acesta este fix feed-back-ul. Imi place sa port fuste mai scurte atunci cand se poate, imi place sa atrag atentia dar sa fie de bine si stiu exact ce mesaj transmit si imi asum responsabilitatea pentru el.

3. Am o impresie, posibil gresita, ca femeile sunt disperate dar se simt jignite daca se simt tratate ca atare. Pentru mine, daca as fi barbat, sa obtin o partida de sex intr-o seara ar fi echivalentul a: "du-te pana la mega image si ia o paine. Oricum au si la reducere la numai 0,66 bani". Vrem sa fim considerate sexi. Daca nu ti se spune ca esti sexi, degeaba ai trait. Vrem sa fim maestre in pat (si nu ma refer aici la asezarea asternuturilor) dar mai vad pe net intrebari de genul: daca fac sex pentru prima oara in viata mea, pot sa raman insarcinata?  si alte chestii care mai de care mai stupide si de nementionat pe blog. Vrem sa fim dorite si cedam usor. Pana la urma, nu asta inseamna sa fii dorita?! :)) In loc de "m-ai vazut, m-ai placut", avem "m-ai placut, m-ai avut" si atunci nu mai ramane nimic de facut. Recunosc printr-a saptea mai ascultam si Madalina Manole. Suspinam evident dupa un mascul. Revenind la dilema mea, eu sustin faptul ca barbatii nu sunt atat de porci pe cat ii credem noi. Daca m-as culca cu o tipa din prima, nici eu nu as mai suna-o inapoi. Decat eventual daca ar fi fost fff buna si as crede ca mai am o sansa pentru o reluare:)) 


Imi vor cere scuze fata de fetele si femeile din toata lumea care inca mai au demnitate si se lasa greu de cucerit. Palaria jos! Jocul, vanatoarea, mmmmm.. le ador.

Pentru restul care au dileme etico-morale, my dears, vi le rezolv eu cu un citat de la un amic de-al meu care mi-a zis odata (trantind iarasi cu naivitatea mea de pereti): "Petruta, cand sunteti atat de multe, de ce sa ma opresc la una singura? Ar fi si pacat." As fi vrut sa il contrazic, dar avea dreptate. Asa ca si pana in zilele noastre am ramas tot amici, desi tentatia exista de ambele parti de multa vreme. Dar el culege in continuare flori, pentru ca sunt multe si are de unde alege, iar eu raman in continuare cea care il refuza. 

Poate ca e vremea ca fetele sa recunoasca faptul ca le umbla hormonii in toate cele patru zari si atunci sa nu mai aiba pretentia de Lady Di cand ele abia au iesit de la toaleta cu tipul brunet cu ochii verzi de la bar dupa o mica.... conversatie. 
Faci parte din categoria bunuri de larg consum - ciocolata Africana, accepta realitatea si intra la discount! Nu iti convine situatia? Gandeste-te de doua ori: crede-ma pe cuvant, nici viata de bomboane Rafaello nu e chiar atat de usoara:)) 
Dar eu  zic ca se merita:D

De aici, 

Numai zambete

PS: Primele doua melodii zic eu ca reflecta perfect mesajul feminin de tipat de ajutor iar al treilea e raspunsul final:))



vineri, 21 mai 2010

Cum sa iti gasesti un job pe timp de criza

As avea eu chef azi de un blog filozofic. Azi, sticla de Cola nu mai e de ajuns. Am o stare.. ciudata.. nici de bine, nici de rau, dar mai ales nu de bine. O fi vremea de afara? Nevoia de o schimbare? Asta din urma suna mai bine.  Dar starile mele sunt starile mele, realitatea e cea care ne omoara. Asa ca pe lista topicurilor mele (am si o lista) se afla si partea cu gasirea unui job. Cunosc mai multe persoane care sunt in cautarea unui loc de munca. Au fost cazuri in care am simtit stresul din glas: Petruta, e criza! Dar haideti sa o luam pe rand.

In luna decembrie, subliniez decembrie a anului trecut, floarea de mine s-a decis sa isi schimbe jobul. De fapt, asta era in plan de mai multa vreme, sa zicem doar ca nu mi-au permis conditiile. Primul lucru pe care l-am auzit si nu de la una, ci de la mai multe persoane a fost: "Petruta, esti nebuna! E criza, e final de an, unde te apuci tu sa iti schimbi locul de munca?" In data de 26 ianuarie oficial am terminat jobul in mass-media si m-am mutat pe fonduri europene. Gandul imi ramane in continuare tot la mass-media:)) Pe principiul: "daca eu pot, atunci poate oricine", am zis sa va impartasesc din experienta mea intrucat am trecut deja prin istovitoarea etapa a realizarii unui plan de lupta.

1. Ce vrei sa faci in continuare? Va pare ca si cum as fi dat cu copy paste de pe bestjobs/ejobs? Stiu ei ce stiu. E o intrebare foarte buna. Ar trebui sa stiti foarte clar ce vreti sa faceti si pe cati bani (in limita realitatii). Am fost criticata pentru ca aplicam pe joburile pe care chiar mi le doream si mi s-a sugerat urmatoarea strategie: aplica la toate joburile, ca nebuna, ca ei te suna si dupa aia vezi si tu ce salariu obtii. Din ce am observat, aceasta este strategia de baza. Dar eu cum mie imi place sa fiu speciala, nu am mers pe ideea asta oricat de putin roza ar fi fost situatia. Sfatul meu ar fi sa stiti clar pe ce domenii sa aplicati! NU aplicati ca nebunii la toate joburile. Credeti ca cei de la HR au timp sa citeasca toate CVurile? I don't think so. Dar sfaturile despre aplicare vor veni mai incolo. Deci stiti domeniile care va plac si pentru care aveti niste cunostinte/abilitati? Super. Next.
2. Revizuiti CV-ul. V-a luat durerea de cap? De acum doi ani nu ati mai aruncat niciun ochi pe el.. las ca stiu eu. Adaugati activitatile recente cu detalii specifice dar si relevante! Cand mi-am periat CVul, al meu era deja la zi, am avut grija sa il adaptez domeniilor la care aplicam. Am facut multe lucruri la viata mea si nu era ok sa le includ pe toate. Ideea "Cu cat e mai mare, cu atat e mai bine" nu se aplica la CVuri. Poate o sa plangeti ca aveti un CV de patru pagini. Felicitari dar e prea mult. Mentionati activitatile importante! Si trei pagini e cam multicel, dar eu la asta m-am rezumat, de fapt vreo 2 pagini si jumatate. CVul frumos cu activitatile relevante, realizari si frumos paginat: nu cu floricele si fundite, eu prefer formatul european.
3. Eu unde aplic? Asta sa fie problema! Bestjobs, ejobs, setati-va filtrul de joburi in functie de preferinte si veti primi alerta pe mail. Aplicati imediat dar sfatul meu ar fi, acolo unde este mentionata compania sa aplicati direct la ei. Asta inseamna ca dati un gooooooogle, gasiti site-ul si orice companie care se respecta are o sectiune de Cariere. Aplicati acolo sau pe mail trimitand ceea ce urasc toti candidatii si anume o scrisoare de intentie. Cum sa o scrieti pe asta? Am un singur sfat: FARA COPY PASTE. Nu e asa de greu. Din moment ce aveti o prima versiune, va va fi usor sa o modificati in functie de jobul la care aplicati. 
In afara de site-urile de recrutare, puteti aplica direct la marile companii. Trimiteti un CV, va intra in baza de date, nu se stie niciodata de unde sare iepurele. Si nu uitati de o alta resursa foarte importanta: prietenii, cunostintele, rudele, oricine cu care nu v-ati certat! Nu incurajez spamul si poate stiu eu sa scriu mailuri dragute dar pe mine nu m-a injurat nimeni cand am trimis mail cu mesajul: atentie, nu e spam! caut job! Si mi-au sarit un ajutor vreo 5 persoane. Ele pot da CV-ul mai departe si atat. De acolo va descurcati singuri.
4. Ultimul si cel mai important pas este: NU VA PIERDETI SPERANTA! Stiu si eu varianta cu criza, stiu si eu ca se dau oameni afara, stiu si eu ca nu sunt locuri de munca pentru toata lumea! Dar exista un loc de munca pentru tine! Zilele trecute cand eram intr-un moment de, sa zicem, ceva pete negre peste pete roz,  my fortune cookie de pe Facebook mi-a zis: Believe in yourself and the others will too. Sa nu radeti, ca rad eu prima :). Nu ma bazez pe sfaturi de pe Facebook, eu ma amuz cu ele dar mare adevar e aici! Atata timp cat stii ce vrei si esti hotarat, poti reusi! Doamne, cate clisee! Dar eu chiar cred in ele. Companiile te suna daca esti bine pregatit, daca stii sa iti motivezi alegerea in scrisoarea de intentie! Telefonul e un pas! Interviurile sunt mai grele acum (apropo, puneti mana si faceti niste teste psihometrice online, dati google, o sa va lamuriti de ce va sacai) dar ce aveti de pierdut. Mergeti la interviu and knock them down!

De aici,

Numai zambete

PS: Tineti-mi pumnii azi:D 

vineri, 7 mai 2010

To love or... not to love.... your job?

Nu e nicio dilema. Eu stiu sigur ce vreau.. dar am starnit o mini discutie pe facebook cand am adresat urmatoarea intrebare: Dream job, dream job, where are you? Si am primit si un citat pe masura: Jobs are made to make money. not to love them. You love what you find at home in the evening. In mine s-a revoltat atunci tot ceea ce inseamna om al muncii.

 Tin minte ca tocmai terminasem facultatea si am avut bafta ca primul job sa ma caute pe mine, nu eu pe el. Stiam doar 2 lucruri si jumatate: ca trebuie sa imi placa ceea ce fac, ca echipa cu care lucrez conteaza foarte mult si ca voiam un salariu de inceput de 12 milioane. Am obtinut tot! Eram un om care se afla la primul job full time. Lucrasem pe proiecte, am fost si voluntara vreo 2 ani, incercasem multe lucruri si eram ca un copil mic in fata unei cutii in care se afla un cadou: sa vad si eu ce inseamna sa ai un job full time. In 15 iunie voi face 3 anisori de cand oficial sunt om al muncii iar pretentiile mele vizavi de locul de munca au ramas la fel (mai putin salariul:P). Trebuia sa ma maturizez, nu? Dar eu sper ca si la 60 de ani (cand voi lucra, nu prea ma bate gandul sa ies la pensie vreodata) sa am aceleasi criterii. 

Ce-am facut eu la viata mea? Pai sa vedem, studenta la ASE fiind, m-am apucat sa scriu articole pe teme legate de medicina naturista. De unde si pana unde? Pai am facut un liceu bilingv pe engleza- am mancat jurnalism si creative writing pe paine. Si acum dupa 5 ani tot mai scriu articole pentru aceeasi revista. Pentru ca imi place. In anul 1 cautam colaborari ca sa mai castig un ban. Nu m-a angajat nimeni ca profesoara de engleza- nu aveau incredere ca ma pot impune in fata adultilor. Cum sa ii convingi pe angajatori ca tu dai meditatii de la 18 ani si ca ai avut numai adulti ca elevi? Nu m-au crezut. Au trecut 8 ani de cand dau meditatii la engleza. Mi-am facut si blog, cu manuţele mele (www.englezapentrutoti.wordpress.com) si merge. Si iubesc tot ce fac la meditatii.

Am tinut si contabilitatea la o firma. Mi-a placut ideea de organizare si responsabilitatea pe care o aveam, mai putin partea de stat cu orele cu nasul in cifre. Omoara neuronul creativ. Am tinut si traininguri in cadrul unor proiecte europene, am alergat dupa directori de liceu sa ne lase o clasa si sa ne promovam trainingul.. Am organizat echipe si am pregatit materiale. Si am iubit tot ce am facut. Am lucrat in televiziune si ma mandresc cu faptul ca mi s-a cerut sa produc un cartof, iar eu am venit cu un sac intreg. Am tinut emisiuni singurica, am reusit sa ii fac sa zambeasca si pe cei mai ironici si pe cei mai tristi si dupa ce am plecat mi-au scris persoane de care habar nu aveam ca le pare tare rau ca nu mai sunt emisiunile cu mine. Iar eu am iubit tot ceea ce am facut in televiziune.

De aceea, nu pot sa ii inteleg pe cei care se duc la munca cu sentimentul ca se duc la inchisoare, pe cei care vad locul de munca doar ca un mijloc de a castiga banii pentru a achita intretinerea la care te fura oricum administratorul, internetul pentru ca seara sa iti mai verifici mailul  si rata la masina ca macar atata lucru ai inteles si tu de pe urma muncii tale. Recunosc ca nu intotdeauna faci ceea ce iti place, recunosc ca uneori seful te poate calca pe nervi, recunosc ca uneori sunt colegi care nu te simpatizeaza foarte tare si poate ca domnisoarele stiu mai bine ce inseamna invidiile de birou, stiu ca uneori stai peste program dupa ce ai mai stat in ultimele 2 zile cate 12 ore la birou. 

Dar sa te duci zi de zi la un job pe care il urasti... pentru mine asta e crima! O data pe luna zambesti cand te uiti pe card si asta e singura ta fericire! Poate sunt eu facuta pe dos, poate la fabrica de copii, mi-au gresit mie setarile:)) Dar ma bucur ca le-au gresit. Pentru ca in continuare, pentru mine, locul de munca inseamna sa fac ceva ce imi place, sa am colegi cu care sa pot schimba macar o gluma iar in cazul cel mai bun sa iesim la un gratar intr-o sambata si sa ii iau la dansuri intr-o seara, sa primesc din cand in cand o palma pe umar cand fac ceva bine iar eu promit ca voi da tot ce am mai bun! In alti parametri n-as zice ca nu stiu sa functionez dar sunt ca o lumanare pusa intr-o incapere in care e curent. La un moment dat, ma sting... Si credeti-ma pe cuvant ca vorbesc din experienta.. din nefericire.

Asa ca, frumos si poate mai putin politicos, o sa spun clar ca nu dau 2 parale pe citatul de mai sus. Puteti sa imi dati 10.000 euro ca sa tin contabilitatea la o firma, sa fiu traducator, sa ma ocup de tot ceea ce inseamna parte administrativa la o firma. Le-am pus pe astea pentru ca ma pricep si o sa le fac foarte bine.. dar dupa 3 luni o sa dispara sclipirea din ochi. Sau puteti sa imi dati mai putin:P si sa ma lasati pe parte de comunicare/PR  si o sa dau si sufletul din mine. De aia am iubit sa tin traininguri si sa ma ocup de organizare, de aia iubesc sa predau, in esenta de aia sunt buna la comunicare.  Pentru ca iubesc ceea ce fac. Si asta conteaza cel mai mult si asta vreau sa fac ASAP. Si pentru ca suna mai bine in engleza, voi incheia apoteotic: And that keeps me going from one day to another..

De aici numai zambete,

Si o melodie cu dedicatie pentru my dream job:

marți, 16 martie 2010

De ce ne grabim sa imbatranim?

Stimata domnisoara,

Ne-am intalnit azi in autobuz. Nu ai cum sa ma recunosti, aveam cearcanele pana la urechi (am lucrat ieri la niste traduceri, ma innebunesc:P), dar aveam zambetul.. tot pana la urechi (scuza-mi lipsa de inspiratie). Eu te tin minte. Nu am cum sa te uit. 

Purtai un parfum bun. Si soferul autobuzului l-a simtit. Trebuie sa recunosc ca era o vreme cand ma gandeam ca sunt norocosi cei ce lasa un miros placut atat de puternic in urma lor. Cand mi-a venit mintea la cap, mi-am dat seama ca un parfum bun e ca un flirt. Il porti discret in apropierea urechii si putin mai jos pe gat.. si daca esti putin mai perversa.. o picatura inspre decolteu :P. Flirtul inseamna sugestie, inseamna sa ii sopotesti celuilalt la ureche ca are un zambet frumos si atunci sa il ametesti si cu mireasma placuta a parfumului tau nu sa arunci cu o galeata de parfum da' firma. 

Anyways, trecand de parfum. Ti-am admirat tinuta: bine aleasa, asortata, stiu sigur (fata fiind le intuiesc) ca ai stat ceva de dimineata in fata oglinzii. Te inteleg. Doar facem parte din aceeasi specie. Niciodata nu avem de imbracat si totusi eu am 2 dulapuri pline. Si inca mai am o gramada de cumparat. Dar m-ai dat pe spate! Cum faci sa nu ai cearcane? Ca stiu ca aseara ai fost in club.. :P Un defect nu am vazut pe fățuca aia a ta. Iar eu ma gandesc cum sa ascund nenorocirea aia de coș care mi-a aparut de dimineata. Naibii, credeam ca la 25 de ani scap de problemele adolescentei! Si tu.. tu inca esti o adolescenta. Dupa buletin.. pentru ca, dupa aspect, as zice ca ai vreo 24 de ani. Esti femeie in toata firea.. recunosc. Daca as fi tip, sigur te-as agata in club si ti-as  arata... lumea. De unde sa stiu ca tu ai doar 16 ani? Aseara oricum mi-ai aratat ca ai vazut deja.. lumea. 

Cine are nevoie de pustoaice de 16 ani cand toti cauta femei? Iti inteleg frustrarea. Cand aveam eu 16 ani, tocmai se deschisese Mall Vitan. Nenorocitii aia de paznici imi cereau buletinul de fiecare data, ziceau ca nu am inca 14 ani si nu pot vizita Mall-ul neinsotita:P La 18 ani, cand ma mandream ca am terminat liceul, ma intrebau daca am dat capacitatea:)) Iar acum sar de fund in sus daca cineva zice: "Doamna era inainte" - am eu față de doamna? Ce naibii!:)) Eu sunt undeva inca la 20 de ani. Deosebirea dintre noi 2.. este ca eu inca mai pot minti la 25 de ani ca am vreo 22 daca ma apuca vreo frustrare a batranetii :) Tu la 25 nu o sa poti minti.. pentru ca la 25 tu o sa arati de 40. Atunci o sa trebuiasca sa pari destul de matura ca sa prinzi un prost pentru casatorie. La 25 de ani o sa fii clienta fidela a saloanelor de infrumusetare: tratament pentru curatarea tenului, pentru iluminare (asta recunosc ca nu prea am inteles-o - lasa-te de cafea, tigari si nopti nedormite sa vezi ce ten luminos o sa ai), pentru hidratare.. Apropo pentru hidratare, bea mai mult. Mai multa apa si ceaiuri. NU votca. Iar la 40 de ani o sa iti injectezi grasimea de pe fund in fața ca sa iti ascunzi ridurile. Iar la 60 de ani.. hmmm.. nu stiu.. poate pana atunci se inventeaza nu stiu ce masinarie ciudata si te intinereste ca sotul tau sa nu plece cu o pitzipoanca:)


De ce te grabesti sa imbatranesti? Unde fugi? Spre ce? Timpul trece oricum prea repede. De ce nu te bucuri de aia 16 anisori pe care ii ai? Ai incredere in mine, o sa te placa baietii si cu cearcane. Ba mai mult decat atat, iti garantez ca atunci cand te vor vedea dimineata somnoroasa, naturala, ciufulita dar cu ditamai zambetul pe buze si o privire strengareasca, vor fi mai mult decat fericiti. Vrei sa ii sperii cand vor descoperi ca rimelul (al 5 lea strat) a ajuns de pe gene la nas?  

Asculta-ma pe mine ca sunt batrana:)))) O sa plangi dupa tenul de bebelus.. cand la 25 de ani o sa dai bani pe toate cremele posibile pentru a scapa de santurile sapate de farduri. Iar barbatii.. barbatii te plac oricum.. crede-ma.. nu pentru fața fara cearcane, pentru ochii perfect conturati, pentru buzele ingrosate cu creion, ruj, gloss si alte prostii. O sa te placa pentru cum esti.. daca.. ii lasi sa te descopere. 

De aici,

Numai zambete

PS: Vezi ca e bine ca fața si gatul sa aiba aceeasi nuanta. Daca tot dai cu fond de ten.. stii sfatul specialistilor. Da pana la decolteu!

PS2: M-am trezit fredonand melodia asta azi.. poate si pentru tendintele de lambada pe care le are.. coincidenta face ca artista sa.. exemplifice .. cam ce as avea eu de zis:P Puuuuuuuuuuuuup:*

vineri, 12 martie 2010

Elodiu- part3

Il mai tineti minte pe tipul care in loc sa imi dea o poza cu el pe mess.. mi-a dat o poza cu el.. in chiloti? Si ce conversatii inteligente am avut cu el? Stati linistiti, si eu uitasem de el. Dar aseara mi-am recititit cele doua postari: despre acest tip ideal, respectiv prima discutie inteligenta si a doua discutie si mai inteligenta.

De ce? Pentru ca aseara iar m-a abordat pe mess.. si am avut aceasta conversatie demna de intrat in categoria Dialogurilor lui Platon.

Elodiu(21:18:44): :)



thesmileydreamer (21:18:51): :P



Elodiu (21:20:00): k



thesmileydreamer (21:20:09): ok, ce?



Elodiu (21:20:46): faza cu limbutza



thesmileydreamer (21:20:57): tot la aia ai ramas fixat?



Elodiu (21:21:33): da



thesmileydreamer (21:21:44): bun:))



thesmileydreamer (21:24:27): si pentru ce m-ai contactat.. pentru un zambet si un :P



Elodiu (21:24:40): nu



Elodiu (21:24:49): stiu ca inainte aveai creierul cat o ghinda



Elodiu (21:24:54): ma gandeam ca ai mai evoluat



Elodiu (21:24:58): macar pana la o maimutza



thesmileydreamer (21:25:15): my dear, din noi 2 .. tu ai aparut pe blog.. si s-a amuzat juma de romanie de tine:P



thesmileydreamer (21:25:17): nu eu:)



Elodiu (21:25:22): :)



Elodiu (21:26:16): ce blog ai?



thesmileydreamer (21:26:32): am incredere in IQ-ul tau.. o sa il gasesti singurel.. e f simplu:)



Elodiu (21:27:11): pai nici nu stiu cum te cheama



Elodiu (21:27:22): nu o sa caut toate tarancile cu nume petruta



thesmileydreamer (21:27:24): nici nu e nevoie:P



thesmileydreamer (21:27:40): offf doamne..evolutia asta:))



Nu am pretentia ca oi fi cine stie ce inteligenta inca nedescoperita sau ca am maniere ca la carte.. dar.. de fapt de ce comentez eu? Dialogul vorbeste de la sine:P Am zis sa ne mai amuzam putin.. dat fiind ca el a fost avertizat de fiecare data ca apare pe blog.. se pare ca nu are o problema cu asta. PS: la celelalte postari puteti sa ii vedeti si poza:)
Inca stau pe ganduri: oare chiar am lasat barbatul ideal sa treaca pe langa mine?
Tztztztz... rusine sa imi fie!
Neaaaaaahhhhhhh...

De aici,
Numai zambete

marți, 9 martie 2010

Am fost si in Maxx- sau cum mi-am petrecut eu noaptea de sambata:P

"Cum adica Petruta, tu ai fost in Maxx, in regie?"Intrebare primita de la un bun prieten de-al meu! Da' ce am? Nu pot sa stau si eu cu pitzi si .. cu minori care mai de care mai ferchezuiti? Adevarul e ca aveam chef de dans si am fost fortata de imprejurari sa ajung in Maxx.. Nu imi pare rau, pana la urma trebuia sa ajung si pe acolo:)

Daca ajungi dupa 11, platesti intrare 10 RON. Lasi geaca la garderoba? Atunci te uiti frumos in ochii prietenei cu care ai venit pentru ca mai trebuie sa scoateti din buzunar 5 RON pentru 2 geci lasate in grija tipului de la garderoba. Clubul mare, fara prea mult spatiu de dansat daaaaaaaar... cu animatoare si un singur animator. De fapt, a spune ca erau animatori pe acolo ar insemna sa exagerez. Tipele erau simpatice (sau mai simplu aratau bine), dar la capitoul batzaiala, fatzaiala, miscare, dans, dat din toate cele, imi pare rau, lasa muuuult de dorit. De aceea, eu si prietena mea ne-am decis ca intr-o viata viitoare sa fim animatoare, cu conditia sa trecem pe la sala vreo cateva luni si sa apelam la niste interventii... speciale. Dar asta intr-o viata viitoare. Iar vorbesc despre fete! Dupa cum am mentionat, exista si una bucata specimen animator. La prima vedere, inima mi-a palpitat, sufletul s-a luminat, creierul a iesit din activitate in speranta ca imi voi clati si eu ochii. Nu stiu de ce mi-am facut sperante. Anul trecut am fost la striptease la Flamingo Boys- daca ei m-au dezamagit, dapai un animator!


FOR DA LADIES: CE PISICII MEI E ATAT DE HOOTTTTTTT LA TIPII ASTIA? PARDON LA DANSUL LOR- in privinta lor.. nu dezbatem..

Stiu ca am fost victima unor priviri dezaprobatoare din partea insotitorilor (am folosit pluralul ca sa nu se laude tranzitul de D. ca iar a aparut pe blog:))) dar am si eu voie sa ma uit! Contrar aparentelor, nu visam cu ochii deschisi ci muream de ras! Special, pe un hip hop si pe o melodie mai latino m-am uitat ca sa vad cum variaza miscarile! Variatie?! Trebuia sa ma invat pana acum sa nu mai fiu atat de pretentioasa! Se face un pas in fata, se ridica mana dreapta, se face un pas inapoi! Si apoi de la capat.. ca sa nu ma mai lungesc prea mult cu vorba.. mare, mare dezamagire!

La vreo jumatate de ora, m'amie imi arata cate un tip.. intotdeauna replica mea era: dar sigur nu sta bine la capitolul neuroni! Spre disperarea ei... dar... imi pare rau, liviutza, imi pare tare rau! Promit ca nu mai fac! :)) Nu m-am dus in club ca sa agat ci ca sa dansez..dar daca e vorba de baieti macar 2 neuroni sa fie prezenti acolo la datorie! Degeaba ne uitam noi dupa baieti (rusine sa ne fie ca aveam deja 2 simpatici langa noi), in MAxx am vazut muuulti minori.. care pun pariu ca au stat in fata oglinzii mai mult decat am stat eu sambata seara ( si am stat ceva vreme::)

Pana la urma, ce mi-a placut mie in Maxx? Pai.. hmm.. stati putin.. hmmm.. aaa.. stiu.. sistemul de ventilatie.. Super tare! La 40 de minute se aerisea tot clubul si dadeau aer rece.. o bucurie pentru cei imbracati si cele mai putin imbracate!:) Si pe langa asta, mi-a placut tare mult compania evident.. si mini-after-party-ul de dupa.. dar guys, data viitoare, zau mergem in alta parte!

De aici,
Numai zambete :)


vineri, 12 februarie 2010

De Valentine's Day, facem sex?

Eram in dileme daca sa scriu despre Velantains dei sau nu. Dar tocmai am citit articolul din Coltul Misoginului de pe FLU.ro si m-am surprins zambind. Trebuie sa comentez:D

Cand eram eu mica (prin liceu), ma bantuia ziua asta. Toate fetele aveau prieten (numai eu nu, eu eram o vesnica indragostita), si toate se laudau cu ce au primit de VD. Eu voiam doar prietenul. Au trecut ceva anisori, obsesia mea adolescentina a trecut, au venit altele in schimb:D Si iata-ma ajunsa la minunata varsta de 25 de ani. Cum ma simt eu in preajma VD? Nu ca anul trecut, sau acum doi ani, sau acum trei ani! Adica exasperata de toate reclamele, concursurile, inimioarele rosii.. Tin minte ca in urma cu vreo 3 ani ii spuneam unui tip de care imi placea tare mult ca putin imi pasa de ziua asta, pentru ca e falsa. Daca ne iubim, nu putem sa ne iubim tot anul? De ce mai mult pe 14 februarie?

Fetele ar trebui sa recunoasca faptul ca profitam de VD ca sa primim cadouri si sa fim rasfatate. Orasul e plin cu ursuleti si inimioare rosii, asa ca baiatul nu are cum sa uite de ocazia asta. Adica ziua de nastere o poate uita (nu e scrisa in stele), aniversarea voastra o poate uita (numai tu tii socoteala luna de luna).. dar Valentine's Day? NOOOOOOOOOOOO WAAAAAAAAAAAYYY! Tot orasul e plin de cadouri! Nu ai cum sa il ratezi.

Eu una sunt sceptica in privinta acestei zile. Orice declaratie si-ar pierde din farmec. Daca un baiat iti spune ca te iubeste atunci cand va jucati prin.. patul matrimonial, nu l-as crede. Daca baiatul iti ia fix lantisorul ala pe care i l-ai aratat tu ca disperata in urma cu o saptamana in vitrina de la mall, unde mai e satisfactia, fericirea, multumirea ca ai primit cadoul de la jumatatea ta?

Offf.. poate intr-o zi o sa ne invatam minte. Sau poate ca nu am dreptate. Dar nu e mai bun urmatorul scenariu: din cand in cand baiatul iti mai aduce cate-o floare, la vreo iesire prin oras iti mai sopteste usor in ureche "arati tare bine in seara asta" (sper ca nu va asteptati la ceva lacrimogen), cand lipsesti vreo 3 zile din oras iti da un sms scurt: imi e tare dor de tine, si nu uita sa te tina in brate la un film de dragoste la care a acceptat sa mearga numai pentru tine? Cealalta varianta: zero flori, zero complimente si mai uita si de ziua de nastere, dar... atentie, dar, NU uita de Valentine's Day!!!!

:)) Dracusorul din mine zambeste:D Si ca sa nu fiu carcotasa pana la capat, va urez de pe acum o Valentine'S Day cat mai frumoasa! Si baiatul sa rasfete fata dar si fata sa rasfete baiatul! Dupa aia, vine 15 februarie.. si e o zi obisnuita:) VD poate fi o zi frumoasa: iesiti in oras cu prietenii, dansati, radeti, noaptea faceti dragoste nebuna in cada cu spuma, in patul cu petale, fata are o rochita noua.. baiatul e mai atent, etc.. Dar nu uitati: si sambata viitoare ( de ex), e o zi, nu ar strica poate o surpriza si atunci:)

De aici, numai zambete!

luni, 8 februarie 2010

Postarea numarul 100- Am fost in club

Ce importanta are? :P Are... f multa.. am atatea lucruri de spus, de povestit, de plans, de ras.. de impartasit. Dar toate la timpul lor! Trust me. There's a time for everything:D

Vineri am fost in Maya.. cu fostii colegi:-S Se simte ca nu m-am mai distrat de ceva vreme. Am descoperit ca nu ma mai tin picioarele. Am dansat pana la 3 dimineata dar eu zic ca se poate si mai bine. De fapt, daca era dupa mine, mai stateam.. dar colegii aia sunt niste somnorosi. I loooooooooooooooooove u tooooooooooo!!! Anyways, blogul asta se voia a fi o recenzie a clubului si nu prea imi iese:P Micutz locul, dar simpatic. E spatiu de dansat fara sa te inghesui. Preturi? O bere undeva pe la 6-7 lei, cola 6 lei (asta a fost durerea mea mare, de aceea am renuntat in seara aia la iubirea vietii mele), apa vreo 4 lei.. parca..:)) Vestea buna pentru baieti: sunt tipeeeee! Bune.. IQ neverificat- dar ce mai conteaza? Mi-am clatit ochii si bine a fost:D Pentru fete: sincer, ma uitam la animatoare:)) baietilor le-am acordat vreo 3 priviri.. nu pot sa zic ca erau rai.. dar.. parca erau mai multe tipe bune:))

Deci.. dupa cum spuneam.. am dansat.. House, rap, reggaeton, SALSAAAAAAAAAAA, SAMBAAAAAAAAA, oldies and goldies, am cantat pe voltaj, pe mafia, pe HIT The Road Jack.. M-am dat la toate fostele mele colege, inclusiv la noua achizitie de la montaj ( o fata pe gustul meu:P), am dansat un blues ( cu un baiat), am facut un trenulet, ce sa mai.. a fost super:P Supararea mea cea mare a fost ca a lipsit TONI, care in seara aia a aflat de plecarea mea... si dupa ce i-am facut si "propuneri indecente", tot nu a venit. Te tin eu minte:))

Pentru o seara de dans cu de toate va recomand Q pub, undeva pe Calea Mosilor. Baietii pot deveni shake-uri umane. Asta a fost chestia de care am ras pana nu am mai putut. Se ia una bucata fata, se aseaza pe bar. Se cheama una bucata tip care sta cu gura deschisa in timp ce fata, asezata in spatele lui ii toarna in gura din 2 sticle votca si.. cred ca gin. Se pun si 3 cuburi de gheata, sau 2 ca sa nu il omoram, se inchide gura, se astupa cu mana fetei care incepe sa ii zgaltaie capul in toate directiile. Rezultatul: o fata in extaz, un baiat ametit. Reteta de succes:))

Sfinte, recitesc blogul si vad ca am scris numai despre fete. Jur, inca imi plac baietii, din nefericire pentru mine tot acelasi tip de baieti! Tot nu m-am invatat minte:P

La final, ca tot voiam de ceva vreme sa recomand melodia asta, profit.. desi nu are nicio legatura cu blogul. Iubesc fiecare vers, am trait fiecare vers.. inca ma mai bantuie.. dar eu o las deoparte ca dupa aia ma plictisesc de ea. Pana la urmatoarea recomandare, enjoy!

De aici, numai zambete!

My Favourite ones:)
Have you ever tried sleeping with a broken heart?
Well, you could try sleeping in my bed

Lonely, own me nobody ever shut it down like you...

So tonight, I'm gonna find a way to make it without you
Tonight I'm gonna find a way to make it without you
I'm gonna hold on to the times we had tonight
I'm gonna find a way to make it without you

PS: Joi sunt in salsaaaaaaaaaaaaaaaa! 4! Universitate:P



joi, 21 ianuarie 2010

AMR 14 zile

In curand voi parasi actualul loc de munca.. ma pregatesc de un blog pe care il voi dedica in exclusivitatea colegilor mei. Acum reciteam 2 bloguri pe care le-am dedicat lor. Pe ambele le gasiti aici. M-am uitat si pe poze de la o zi de nastere de prin 2008. Cred ca o sa postez de vreo 3 ori... cu poze si .. amintiri.. nu pot sa scriu acum pentru ca, sincer, m-ar lua plansul. Inainte de toate, inainte sa inceapa sirul de postari, as vrea ca ei sa stie un singur lucru: tin la voi atat de mult, poate mai mult decat va imaginati voi.. si sunt trista.