marți, 24 februarie 2009

Ce nu te ucide, te face mai puternic:)

Ce imi plac mie vorbele astea vechi de cand lumea:) Suna bine, dau bine daca le incadrezi intr-un sfat si sunt atat de vechi incat nimeni nu le contrazice. Dar nici nu mai credem in ele. Pentru ca exista o alta varianta, mai plauzibila decat varianta cu "devenim mai puternici".. De mici am inceput sa scriem sloganuri pentru reclame:)) Dar reclamele deseori mint...

Un sut in fund.. un pas inainte... Doamne, numai metafore! Si ce faci cand sutul ala doare prea tare? Cand nu o iei inainte? Desi fizica cred ca ne va demonstra ca obligatoriu o iei inainte,  tot cu ajutorul fizicii cred ca pot demonstra ca un sut in fund te poate ingenunchea.

Privelistea de acolo de jos nu e una foarte distractiva. Ii vezi pe ceilalti mai sus, ei sunt ok in lumea lor si tu explorezi fundul butoiului cu melancolii (vedeti cate trimiteri la acest substantiv fascinant- fund:)))) . Pana la urma de ce te-ai ridica? De ce ai face un pas inainte? Nu se merita. Si adevarul e ca de multe ori e mai atractiva varianta cu stat pe fundul butoiului, tu, in linistea ta, izolat. Esti singur, dar e bine. E bine pentru ca mai jos de atat nu ai unde sa te duci, mai negru de atat nu poate fi.

Si de ce sa te ridici? Si dupa ce te ridici, sa faci si pasul inainte?! Sa te intorci iar la lupta cand acolo jos pretentiile sunt mult mai scazute si aproape ca nu trebuie sa lupti. Nu e nici o batalie. Nimeni nu vrea sa fie acolo si totusi pare atat de atractiv.  Stiu acum ca minim o persoana din cele care imi citesc blogul stie despre ce vorbesc, intelege si se gandeste: Doamne, ce bine a intuit fata asta!:)

Si daca ceilalti te-au ranit, ce rost are sa te intorci la ceea ce erai? Ce rost are sa lupti in continuare? Lumea asta e rea! Mult prea rea iar eu nu ma identific cu ea!  Si daca ma intorc, de ce sa fiu in continuare ceea ce eram inainte? Ei m-au ranit, eu am fost bun, ei m-au ranit! De ce sa nu lupt cu aceleasi arme? De ce sa nu ranesc la randul meu, sa vada ei cum e! Numai gandul asta iti aduce destula satisfactie. Si da, gandul asta te poate remonta, si da, te vei ridica si vei face acel pas inainte. Dar pe alta cale. Stiu acum ca minim o persoana din cele care imi citesc blogul stie despre ce vorbesc, intelege si se gandeste: Doamne, ce bine a intuit fata asta!:)

Uneori lumea are nevoie de o lectie! Poate chiar de mai multe.  De ce sa nu o ofer eu?  De ce sa nu fiu la fel ca ceilalti? Sa fim toti o apa si-un pamant, sa ne luptam pe acelasi os... 

Cand iei un sut in fund si nu e un pas inainte ci esti ingenuncheat, cand simti ca lovitura e prea puternica si te ucide sufleteste (asta ca sa combin metaforele), exista doua variante: devii mai puternic... sau te inraiesti. E tentant, Doamne, e atat de tentant sa te inraiesti! Asa cum iarna nu e ca vara, e mai usor sa fii rau decat sa fii bun. E atat de usor! E atat de tentant.. e ca si cum m-ai tine flamanda 2 zile si apoi imi pui in fata o friptura. Chiar crezi ca ma voi abtine? :)))

Rautatea e aproape irezistibila.. si intotdeauna reprezinta varianta mai simpla. Pentru cea cu "devii mai puternic" iti trebuie ceva vointa si convingere ca totusi iti place de tine asa cum esti si ca se merita sa ramai in continuare aceeasi persoana. Se merita nu pentru ei.... pentru lume.. dupa cum spunea un fost bun amic- vezi tot pe blog ajungi:) (imi cer scuze pentru exprimare): ma pis pe ei. Daca traiesti pentru parerile celorlalti.. atunci traiesti degeaba. Daca in schimb se merita sa ramai aceeasi persoana pentru tine.. ar fi bine sa nu renunti, oricat de puternice ar fi loviturile! 

Pentru ca varianta cu inrairea nu e mai buna, e mai usoara, nu te va face mai fericit, te va goli sufleteste. Si credeti-ma.. varianta asta nu e prea placuta.. Been there, done that!

PS: Melodia de aici 06 - LADY - RB.mp3 
.. e o super rumba- o melodie care imi merge direct la suflet, nu are legatura cu blogul. De asemenea, pentru prietenii mei ingrijorati, eu sunt ok! Nu am patit nimic:))) Nu trec prin nici o perioada. Ce am scris acum e pur si simplu rezultatul unor experiente anterioare si trebuie sa ii multumesc cuiva care mi-a amintit ca lasitatea nu e o solutie:) Doar am experimentat destule in cei 24 anisori pe care ii posed, de fapt pot sa zic aproape 25.. Si nu, nu ma casatoresc in curand!:)) Dar stati pe aproape: )

miercuri, 18 februarie 2009

Exista prietenie intre un barbat si o femeie?

Nu. Nu va asteptati sa incep direct cu raspunsul? :)) Tzeapa. Mai schimb si  eu tehnicile:)) Cum as putea altfel sa va surprind?

Ar fi fost momente din viata mea in care as fi sustinut sus si tare ca da, exista prietenie intre un baiat si o fata. Dar haideti sa analizam putin. Prietenie= vorbit foarte des, sharuit probleme, iesit din cand in cand la un film, discutat despre relatii si probleme cu baietii/fetele, ajutat in caz de urgenta, vorbit f des ca si cu cea mai buna prietena.

Daca se indeplinesc toate aceste conditii, este clar ca la un moment dat se va intampla urmatorul lucru: unul se indragosteste de celalalt, celelalt nu, sau se placeau deja dar au ignorat acest lucru. Stiti filmele alea lacrimogene (la care ma uit eu) in care ei doi sunt super prieteni, el o sfatuieste tot timpul, o ajuta cand se desparte de altul si intr-un final ii marturiseste dragostea lui? Ea ii spune ca nu il iubeste, si , abia cand il pierde, isi da seama ca simte acelasi lucru?

Vedeti, nici in filme nu exista prietenie intre un barbat si o femeie:)) Prietenie pura, prietenie, apropo, bilaterala. Trebuie sa fiu mai clara. Daca doi oameni se inteleg atat de bine si comunica atat de bine este aproape imposibil ca la un moment dat, constient sau mai putin constient, sa nu se indragosteasca. Ar putea fi amandoi fraieri si da, nici unul sa nu recunoasca. Fraieri, as I said.

In rest, mai exista relatii pe care uneori ne-am amagit caracterizandu-le drept prietenie. Unul din cei doi protagonisti e indragostit de celalalt si il ajuta si e alaturi de el/ea. Oricat de frumoase ar fi aceste relatii de pseudoprietenie, ele nu vor rezista. Din momentul in care iti dai seama ca celalalt e indragostit de tine si tu chiar nu simti nimic, decat amicitie, e cazul sa rupi lucrurile astfel incat el sau ea sa sufere cat mai putin. A continua, prefacandu-te ca nu stii nimic, ar insemna sa ii dai sperante. Celalalt iti ofera totul iar tu nu oferi decat jumatate. Este o prietenie unilaterala si e a naibii de dureroasa cand se termina, dureroasa pentru ambele parti. Unul a pierdut speranta de a fi cu cel de care e indragostit, celalalt a pierdut un prieten f bun.

Am mai intalnit si un alt treilea tip, prietenie bilaterala mascata:)))) O prietenie in care cei doi sunt atrasi unul de celalalt, se inteleg extrem de bine, dar nu sunt capabili de ceva serios.  Asta e prietenia distractiva. Un flirt permanent si ajutor in momentele dificile. Nici asta nu prea tine pentru ca flirtul permanent pana la urma trebuie sa duca la ceva...:)

Dar exista amicitie cu un baiat... si prietenie tot cu un baiat, numai sa fie homosexual. De ani de zile imi doresc asa ceva. Va rog insistent de ziua mea (e in octombrie, aveti timp) sa imi gasiti si mie un prieten homosexual. plsssssssssssssssssssss... sunt foarte amuzanta si putem sta de vorba despre orice.... oriceeeeeeeeeeee..... si daca vrea, poate sa ma critice si la stilul vestimentar:))) 

Dupa cum spunea o buna colega de-a mea de munci, am o gramada de amici, foaaaaarte multi amici..si ma inteleg foarte bine cu toti..:) deci macar la capitolul asta sunt o super specialista :) Si pentru ca nu puteam sa inchei blogul fara un sfat, o metoda buna de a te apropia de cineva este sa ii fii amic/amica.. in timp se formeaza puntea aia de comunicare, lucrurile sunt foarte relaxate si e usor sa deviati.. de la subiect..:D I am a little devil, me know. Melodia nu are nici o legatura cu blogul dar imi place mie fffff mult si nu e nici un apropo la grupul "betivilor" abonati la papanasi:))  Un live suuuper.. da, imi place pink.. si acum imi amintesc de concertul ei din Bucuresti de acum 2 ani.. la care aveam bilet.. si nu m-am dus.. din cauza unei prietenii unilaterale...life's complicated:)