Teapa Cosmote

Reteta: se ia un abonat mai naiv care intarzie cateva zile cu plata abonamentului, adica eu:) Se ia un om din call center-ul Cosmote pentru a sacai abonatul. Promisiune de plata pe 26, toata conversatia se termina cu zambete de ambele parti.

Vine 26, vine si primul telefon si o alta promisiune de plata in 30 min (mai greu sa pleci de la munci sa platesti facturi:P). Se face plata, toata lumea fericita, telefonul merge (pe ambele picioare:))). Totul confirmat. Ma suna asa zis-ul nene de la Cosmote desi plata fusese confirmata in sistem. Treaca de la mine.. Dau detalii in legatura cu chitanta, imi cere ultimele 6 cifre de la CNP. Prima suspiciune. A doua imi cere sa tastez nu stiu ce cod. Intreb si eu ca omul prost: Da' de ce? Raspuns: Pentru verificare! Si the one and only final answer: Da' eu nu vreau verificare! Cred ca am primit o injuratura pentru una din rudele mele dar cum pe cele mai indepartate nu le cunosc, nu se va supara nimeni.

Zilele trecute primisem SMS de la Cosmote sa nu bag niciun cod de verificare. Problema asta la ei exista de anul trecut cand am stat de vorba vreo 10 minute cu un "reprezentant", am bagat un cod (prost trebuie sa fii o data in viata), nu a mers, l-am mai introdus de vreo 5 ori in 7 variante pana a aparut un mesaj de reincarcare cu 20 de euro, cred ca "reprezentantul" nu a fost multumit, voia mai mult, ca m-a rugat sa mai scriu o data si i-am trantit telefonul in nas. Partea proasta este ca respectivii au inside information de la Cosmote asa ca le urez mai multa atentie la scurgerile de informatii:) Cu rugamintea de rigoare pentru abonati: haideti sa nu reincarcam cartelele altora:)

Femeile simt altfel...

I have a confession to make.... Am inceput blogul asta cand eram indragostita..Da, e 13:08.. imi ia minim o ora in general sa scriu o postare.. deci ma apuca seara pe la birou ca sa scriu ce am de scris. Pacat ca trebuie sa ma grabesc si sa imi adun gandurile. 

Asadar si prin urmare, spuneam ca am inceput blogul asta cand eram indragostita. Lucru care e foarte usor de observat daca cineva arunca un ochi peste primele 20 de postari. De ceva vreme, poate prea multa, nu mai sunt in starea aia de euforie. Lucru care iarasi se observa daca cineva arunca un ochi peste ultimele 5 postari. Nu prea am mai scris, problema in cazul asta fiind alta. 

Ma uitam ca un consumator tembel miercuri la stirile cu moartea Madalinei Manole si nici prin gand nu imi trece sa abordez acest subiect. Dar ii ascultam povestea vietii ei.. si m-a lovit un gand. Am criticat mult femeile si o sa le critic in continuare. Am ceva de spus si despre barbati dar.. mai incolo. Femeile au uitat sa fie.. femei dar cele care inca mai sunt o sa stie fix la ce ma refer. Femeile simt altfel...si deseori asta e de rau. Pentru noi.

Am ascultat pentru a doua oara melodia "Suflet gol" (ale carei versuri NU ii apartin Madalinei) si nu m-a luat nicio depresie.. dar mi s-a potrivit ca o manusa pentru un anumit moment al vietii mele. Poti sa fii desteapta, frumoasa, devreme acasa (sau nu), sa fi auzit toate povestile dezastruoase despre iubire, toate astea NU conteaza. Cand te indragostesti. M-a intrebat odata cineva cum e cand te indragostesti. Mai degraba ar trebui sa ma intrebe cineva cum e cand pierzi indragosteala!

Am spus ca femeile simt altfel.. pentru ca barbatii se ridica de la pamant mult mai bine decat noi. Sunt mai pragmatici. Pe cat de intens poate sa simta o femeie, pe atat de tare poate sa si cada. Si pe atat de tare nu ne putem ridica. Nu e o chestie de vointa. Habar nu am cand au fost scrise versurile la "Suflet gol" dar cred ca orice femeie care a fost indragostita s-a simtit pustiita dupa. Iti ramane un mare gol pe care nu stii cum sa il umpli. E ca si cum ti-ai pierde un picior si habar nu ai cum sa te descurci. Si pici, si pici si mai rau. Si fiecare zi e un efort, si fiecare trezire dimineata nu iti aduce un zambet pe buze ci un zambet amar. Ai vrea sa dormi si sa treaca toate. Bucuriile mici nu isi mai au rostul. Efectiv esti la pamant si nu te poti ridica. Si nici nu vrei. Repet: poti sa fii cea mai desteapta tipa de pe planeta asta, poti sa fi fost chiar tu cea care sa fi tinut predici prietenelor tale intotdeauna in privinta baietilor si relatiilor sentimentale, toate astea sunt date uitarii. Da, am ajuns la concluzia ca noi suntem cam proaste la capitolul asta:)) 

A trecut ceva vreme.. destula si golul nu mai e.. decat putin. Avantajul trecerii timpului este ca iti dai seama cat de multi neuroni erau plecati in vacanta cand te-ai indragostit si cat de fraiera ai fost dupa:)) Sa nu creada cineva ca te apuci sa il injuri pe respectivul si vai cat de naspa era el. Nope, no way, not even thinking about that! El nu era naspa.. ca doar nu te indragosteai de el. Dar au fost mici lucruri interpretate, unul a dat mai mult, altul mai putin sau deloc, unul a vrut mai mult, celalalt a fugit.. Life's a bitch and then you.. wake up:) Am incercat si varianta asa-zis masculina dupa o despartire: sa iti vezi de viata ta, distractie.. etc. Si a mers de minune dar nu fusesem indragostita . si ceva tot a ramas de bine sau de rau. Nu poti sa te zgarii ca la carte si sa nu ramana semn.

Poate ca cineva se asteapta sa spun ca imi pare rau ca m-am indragostit, ca am facut o greseala. Nope. Nu imi pare rau.. A fi indragostit e.. sublim! Si stiu si de ce.. si stiu si cum.. si stiu si unde am gresit. Dar nu imi pare rau ca am riscat. Imi pare rau doar ca pe cat de tare am simtit indragosteala, pe atat de tare m-am delasat. Si se putea mult mai rau. Eu sunt mic copil: fata de altele care stau in depresie ani de zile: )) Iar acum nu au ramas decat amintiri frumoase si un zambet putin amar, un mic gol si poate reticenta... de fapt sigur si reticenta. 

 Dar asta inseamna partial sa fii femeie. Sa simti intens. Sa simti altfel... si nu imi pare rau!

De aici,

Numai zambete

PS: E 14.23.. Me did it.. si fara graba:))