Sambata seara. Ora 22.00. Aviatiei, metrou Aurel Vlaicu. 2 fete. Una in fusta, mai mult decat decenta de altfel, dar tipa buna, una in pantaloni si bluza incheiata pana la gat, mai nebuna. Unde e strada Aviatiei? Hmmmmmm.. peste tot scria soseaua Pipera. Si mergem la plimbare. Si mergem.. si mergem. Nu nimerim.
L. ia decizia inteligenta sa dam telefon. Vine cineva sa ne ia de la metrou. Ne intoarcem. Si aici incepe aventura. Pe drum nimerim cu un grup de pustani ( am ajuns la varsta la care pot sa le zic celor de 16 ani pustani :)))). Hormonii in floare. Bine, ca poate acelasi lucru era valabil si pentru noi, dar ..ei plini de energie si cu o pofta de vorba. Drumul pana la metrou era ataaaaaaaat de lung. L pe sandale. Baietii cu o rapiditate in mers de imi venea sa o iau pe L pe sus si sa alerg cu ea.
Si-asa am mers noi escortate. "Ia uite ce urat se uita la noi! De ce te uiti asa urat?!" Cat imi venea sa o iau la bataie ca si-a luat fusta, uitand pentru o clipa ca eu voiam sa vin in una si mai scurta. Dar m-am razgandit. Doamne iti multumesc ca am avut atata minte! :)) Si oricum tot eu am fost victima: mi-au pus piedica. Deh, la 16 ani metodele de agatat sunt mai rudimentare. M-am tinut bine, babutza din mine avea experienta :D Injuram clipa cand mama m-a facut fata, sa nu am forta decat sa ridic 5 kilograme intr-o mana si sa nu fiu destul de inspaimantatoare ca sa ii alerg eu pe tinerii aia :))
Nu vedeam statia de metrou. Ne suna cel care ne astepta la metrou. Vedeam speranta de la capatul tunelului dar nu si metroul :)) Inchid telefonul stiind ca urma sa ajun'gem rapid. Deja, eram in viteza a patra. L se tinea bine si ea. Cand am primit impulsul de rigoare: "Mah, nici asta din dreapta nu e rea".. si ca sa simt eu pe pielea mea ca nu sunt rea, desi eram in pantaloni si cu bluza inchisa pana la gat (bine, ca pe dedesubt aveam un maieutz dar ei nu stiau :(((( ), am primit o palma peste fund. Bine, doua in acelasi timp. Ce avant mi-am luat atunci!!!!!!! L s-a trezit cu fusta ridicata partial.
Tare departe au mai pus metroul ala. Cum l-am vazut pe Alex, am alergat direct si am sarit pe langa el, povestindu-i despre replicile de agatat, palmele peste fund si cat de speriate eram. " Hai mai, ca aveau 16 ani!" Pai si ce, la 16 ani nu pot?!:))))
Concluzia serii a fost ca suntem bune, daca ne vor astia de 16 ani=))) Macar am avut de ce sa radem. Data viitoare, sa speram ca voi avea bani pentru benzina ca sa plec cu masinutza. Sau un sfat si mai bun e: Intr-un cartier neexplorat, nu te duci in fusta si nici in pantaloni albi. Blugi largi, sapca, tricou larg, adidasi si o sacosa in care sa ai rochia scurta si sandalele :))
Aviatiei nr 1 era evident chiar vis-a-vis de statia de metrou..dar am o scuza: uitasem adresa acasa si harta si.. eram cu gandul la baieti :))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu